FIZICA, cea mai complexa si mai profunda stiinta a naturii, se ocupa cu studiul sistemelor fizice si al proceselor caracteristice acestora. Cuvântul "fizica" provine din grecescul "physikos" care înseamna "natura" si desemneaza stiinta naturii care studiaza structura materiei, proprietatile generale, legile de miscare ale materiei si transformarile acestor forme de miscare. Aceasta definitie este foarte larga si trebuie precizat ca materia vie este, în general, exclusa din domeniul traditional al fizicii. Dar legaturile între fizica si biologie sunt din ce în ce mai multe si asa a aparut biofizica, stiinta care aplica principiile si metodele fizicii la analiza structurilor si mecanismelor materiei vii. Legaturile dintre fizica si chimie sunt mai directe, distinctia între aceste doua stiinte fiind destul de neclara. Doua din principalele capitole ale chimiei anorganice (chimia fizica si chimia cuantica) sunt, de fapt, fizica. Distinctia dintre fizica si chimie consta, mai ales, în vocabular si motivatii decât în obiectele si fenomenele studiate. Legaturile dintre fizica si stiintele spatiale, pe de-o parte, si stiinta Pamântului, pe de alta parte, sunt foarte strânse. Astronomia este, de câteva decenii, din ce în ce mai mult astrofizica, iar stiinta Pamântului, geofizica. Relatiile dintre fizica si matematica sunt privilegiate: cele doua discipline au avansat împreuna de-a lungul secolelor. Pâna nu de mult, fizica se împartea în capitole ca: mecanica, electricitate, optica, termodinamica etc., corespunzând domeniilor de aplicabilitate relativ distincte dupa criterii fenomenologice.