Calatorie

Placere

SARMIZEGETUSA REGIA

Etimologie

Nu se cunoaste pronuntarea din limba dacica in mod cert si nici sensul cuvantului. Atat Constantin Daicoviciu in lucrarea Ulpia Traiana, cat si Liviu Marghitan in Civilizatia geto-dacilor prezinta teoria profesorului Ioan I. Russu (in Limba traco-dacilor, cap. 5)[7] care spune ca numele este compus din doua elemente de baza: zermi (stanca, inaltime) si zeget (palisada, cetate), din indoeuropeanul *gegh- "creanga, stilp (pt. palisada)", terminandu-se cu un determinativ si avand intelesul de "Cetatea de pe stanca", "Cetatea inalta", "Cetate de palisade (construita) pe inaltime (sau stanca)". Deoarece Sarmizegetusa initial nu era o fortificatie militara, ci o asezare religioasa si civila, etimologia trebuie luata in considerare cu anumite rezerve. Se poate ca numele sa fi aratat chiar sacralitatea acelui loc, sau faptul ca era o cetate regeasca, la origine[8] [9]. O alta teorie spune ca numele ar insemna: "asezarea sarmatilor si a getilor" de la termenii: sarmis et getusa din latina[10] Vasile Parvan a respins aceasta ipoteza, aratand ca sarmatii au inceput sa patrunda in teritoriul getic abia dupa epoca lui Traian si ca numele capitalei era mult mai vechi.[11]. Parvan a propus citirea Sarmiz-egetusa in sensul "Egetusa a lui Sarmos" sau "Zarmos", aratand ca Zarmos/Zermos a fost un nume tracic cunoscut si citat de cercetatorul austriac (de etnie ceha) Wilhelm Tomaschek, in lucrarea standard Vechii traci, un studiu etnologic.[12] Opinia lui Parvan a fost impartasita de savantul bulgar tracolog Dimitar Decev, care a adus in discutie, comparativ, numele de persoane din Lycia (Licia)Zermounsis, Ro-zarmas, Ia-zarmas, Troko-zarmas si varianta traca bazata pe Zermos, Xermo-sigestos sau Zermo-sigestos.[13] Tomaschek propusese in acea lucrare din sec. al XIX-lea citirea Zermi-zegetousa, prima parte comparand-o cu harmyá din sanscrita "vatra; camin; familie" si cu cuvantul armenesc zarm(i) "familia suboles", sensul final presupus de Tomaschek fiind "casa natiunii (getice)". Aceste incercari si altele de a afla semnificatia toponimului Sarmizegetusa au generat teorii care raman doar la stadiul de ipoteze.

Descriere

Cetatea de pe Dealul Gradistei este cea mai mare dintre fortificatiile dacice. Aflata pe varful unei stanci, la 1.200 de metri inaltime, fortareata a fost centrul strategic al sistemului defensiv dac din Muntii Orastiei, si cuprindea sase citadele. Fortareata, un patrulater alcatuit din blocuri masive de piatra (murus dacicus), a fost construita pe cinci terase, pe o suprafata de aproximativ 30.000 m². Sarmizegetusa continea deasemenea o zona sacra. Printre cele mai importante si mari sanctuare circulare dacice se afla si Calendarul Circular. Zidul cetatii avea 3 m grosime si o inaltime de aproximativ 4 - 5 m in momentul finalizarii constructiei lui. Deoarece zidul care ingradeste o suprafata de circa 3 ha este construit in asa fel incat respecta marginile inaltimii, cetatea are o configuratie mai neobisnuita, de hexagon cu laturile inegale. În apropiere, spre vest, se afla, pe o suprafata de 3 km, o intinsa asezare civila, in care se observa foarte multe locuinte, ateliere, magazii, hambare, rezezervoare de apa. La 100 de metri spre est, in dreptul portii cetatii, din acelasi punct cardinal, se afla sanctuarele, care au forme si marimi variate. Sanctuarele erau situate pe o terasa, care fusese legata de poarta amintita anterior printr-un drum pavat. Nu se stie daca erau sapte sau opt sanctuare patrulatere, deoarece ele au fost distruse de romani in timpul ostilitatilor si nu se poate aprecia daca era un singur sanctuar mare sau doua mai mici construite foarte aproape. Sanctuarele circulare sunt doar doua. Se remarca si pavajul de andezit sub forma unui soare cu razele compuse din segmente de cerc. Obiectele de dimensiuni reduse, gasite la Gradistea Muncelului sunt de forme si dimensiuni diferite. Ies in evidenta un vas cu o inscriptie cu litere ale alfabetului latin, "DECEBALVS PER SCORILO", niste blocuri de calcar cu litere grecesti si monedele din aur cu inscrisul "KOSON". Civilii locuiau pe langa fortareata, pe terasele construite in josul muntelui. Nobilimea dacica avea apa in rezidentele lor, adusa prin tevi ceramice. Inventarul arheologic gasit la sit dovedeste ca societatea Dacica avea un standard inalt de viata.

Apogeu si declin

Capitala Daciei a atins apogeul sub Decebal, regele dac infrant de Imperiul Roman in timpul domniei imparatului Traian. Dupa infrangerea dacilor, cuceritorii au stabilit o garnizoana militara acolo si au inceput sa darame cetatea. Noua capitala romana, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa a fost construita la o distanta de 40 km de Sarmizegetusa Regia. Împaratul Hadrian, voia ca noua capitala construita de Traian sa fie perceputa ca o continuatoare a celei dacice, de aceea i-a si adaugat numele de Sarmizegetusa. Astazi, pe locul Ulpiei Traiana Sarmizegetusa se afla localitatea Sarmizegetusa, din judetul Hunedoara.