Calatorie

Placere

SFINXUL DIN BUCEGI

Despre

Sfinxul din Muntii Bucegi este un megalit antropomorf situat la 2.216 m altitudine. Originea numelui Sfinxului este datorata asemanarii sale cu un cap uman, mai exact cu asemanarea Sfinxului Egiptean, formarea lui fiind datorata eroziunii eoliene (vantului). Format dintr-ul bloc mare de piatra ce a capatat forma de astazi intr-un timp foarte indelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi masoara 8 metri in inaltime si 12 metri in latime. Din punct de vedere istoric si chiar mistic, Sfinxul este reprezentarea unei divinitati supreme din timpuri pelasge. Aspectul sau omenesc este asociat cu o expresie de suveranitate si putere, acest lucru fiind evidentiat prin fata proportionata, buze severe si barbia voluntara. Pelasgii au fost anteriori grecilor, triburile lor au fost raspandite mai ales in zona Marii Egee. Multi istorici merg pana acolo incat spun ca Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este o copie a celui de pe platforma Bucegilor. Acest lucru se bazeaza pe niste asemanari care sunt mai mult sau mai putin intamplatoare, cum ar fi faptul ca Sfinxul din Bucegi are aceeasi inaltime cu cel egiptean, de la Gizeh. Asemanarea sa cu un Sfinx (daca este privit din anumite unghiuri, marcate in jurul sau), cat si legendele si istoria locului, au facut ca aceasta formatiune geologica sa devina o atractie turistica importanta. Se spune ca acest loc a fost centru energetic folosit pe vremuri de extraterestri, multe legende circuland prin partile locului in acest sens. În imediata apropiere a Sfinxului se afla o anume pestera ce ar strange mistere energetice deosebite. Aceste mistere energetice sunt atractia multor oameni pasionati de acest subiect. Alte zvonuri spun ca tot aici ar exista o mina de uraniu, parasita, ce nu mai este in functiune din al doilea razboi mondial. În muntii Romaniei exista si alti megaliti care poarta denumirile de sfincsi: Sfinxul de la Stanisoara, Sfinxul de la Piatra Arsa, Sfinxul Lainicilor, Sfinxul Bratocei, Sfinxul Banatean cunoscut si sub denumirea de "Sfinxul de la Toplet", Sfinxul de la Pietrele lui Solomon etc.

Originea denumirii

Din cele mai vechi timpuri, oamenii au fost pur si simplu fascinati de aceasta minunatie a naturii. Ca drept dovada sta marturie cea mai veche fotografie ce are Sfinxul din Bucegi ca si personaj principal. Aceasta dateaza din anul 1900, cand tehnica fotografica era abia la inceputurile ei. Luand aceste lucruri in calcul, putem foarte usor sa ne dam seama cat de importanta a fost aceasta formatiune pentru vizitatori, daca in acele conditii in care aparatele de fotografiat cantareau extrem de mult, a existat cineva interesat sa o fotografieze. Aceasta fotografie poarta numele de Babele din Caraiman. Prima denumire oficiala, ca si Sfinxul din Bucegi, dateaza din anul 1935 intr-un articol al publicatiei de profil a vremurilor respective ce purta numele de Buletin Alpin. Astfel, odata ce aceasta denumire a fost data, a fost doar un pas pina la a deveni oficiala. A doua numire in acest sens a megalitului a aparut in Revista "Romania", infiintata de profesorul Alexandru Badauta (1901-1983), prozator, memorialist si eseist si unul dintre intemeietorii Oficiului National de Turism (in 1936), , fiind deosebit de pasionat de acest subiect, a descris pentru prima oara acest megalit si l-a denumit "Sfinxul romanesc

Accesul spre Sfinxul din Bucegi

Cea mai simpla cale de acces este cu Telecabina Busteni – Babele, traseu ce are o lungime de 4350m, o diferenta de nivel de 1235m si este strabatut in aproximativ 15 minute. Telecabina are o capacitate de 25 persoane, iar programul zilnic (mai putin marti) este 7:45-17:00 (ultima urcare la ora 16:00 si ultima coborare la ora 17:00). În zilele de marti programul este 10:30-17:00. Pretul biletelor pentru Telecabina este 29 lei urcare sau coborare (58 lei dus-intors) pentru adult si 16 lei pentru copii (sub 12 ani). Cabana Babele este cea mai cunoscuta cabana din zona, ea avand o capacitate de 108 locuri de cazare. De la cabana, drumul de acces catre Sfinx este foarte usor de parcurs, deoarece vom intalni din Busteni o poteca marcata cu un triunghi albastru pe vaile Urlatoarea Mica si Urlatoarea Mare pana in apropierea cantonului Jepi. Acest traseu este recomandat doar pe timp de vara. Cu toate acestea, in comparatie cu majoritatea regiunilor turistice montane unde avem parte de acces dificil, in ceea ce priveste Sfinxul din Bucegi, vorbim cu siguranta despre acces relativ simplu, datorita notiunii de platou, si anume Platoul Bucegi, unde este pozitionat.